Culegere de Intelepciune- Opere Complete de Aforisme- editia de referinta 2019 (Romanian Edition)

Acad. Prof.Univ. Dr. Gheorghe Vladu?escu: "Literatura sapientiala are o istorie, poate, veche cât scriitura însusi.Nu numai în Orientul Antic, dar si în vechea grecie „ înteleptii” au ales forma apoftegmatica (sententiara), usor memorabila, pentru a face, ceea ce se numea în traditie elina, paideia, o educatie a sufletului pentru o formare a lui.Si în cultura româneasca traditia este bogata.Dl. Sorin Cerin se înscrie în ea facând o opera de tot remarcabila.Maximele – reflectiile sale concentreaza o experienta de viata si culturala si din prea plinul ei se împartaseste altora.Tuturor acelora care vor deschide paginile acestei carti de învatatura, ca orice carte buna, ea le va rasplati prin participare la întelepciune, gândul bun al lecturii ei." APRECIERI CRITICE DESPRE OPERA FILOZOFICA SI AFORISTICA LA SORIN CERIN · Una dintre cele mai prestigioase edituri românesti, Editura Eminescu, îi publica în toamna anului 2009 întreaga opera sapientiala incluzând toate volumele de aforisme scoase înainte cât si alte volume care nu au vazut lumina tiparului pâna la acea data.Academicianul, profesor la facultatea de filosofie, a Universita?ii din Bucuresti, Gheorghe Vladutescu, filosof, una dintre cele mai mari somitati din cadrul filosofiei culturii si umanismului considera despre :" Culegere de întelepciune, ca::"Literatura sapientiala are o istorie, poate, veche cât scriitura însusi.Nu numai în Orientul Antic, dar si în vechea grecie „ înteleptii” au ales forma apoftegmatica (sententiara), usor memorabila, pentru a face, ceea ce se numea în traditie elina, paideia, o educatie a sufletului pentru o formare a lui.Si în cultura româneasca traditia este bogata.Dl. Sorin Cerin se înscrie în ea facând o opera de tot remarcabila.Maximele – reflectiile sale concentreaza o experienta de viata si culturala si din prea plinul ei se împartaseste altora.Tuturor acelora care vor deschide paginile acestei carti de învatatura, ca orice carte buna, ea le va rasplati prin participare la întelepciune, gândul bun al lecturii ei". Aceasta consideratie asupra operei sapientiale ceriniene a aparut în:Destine literare din Canada, paginile 26 si 27, nr.8, Decembrie 2009,Oglinda literara nr.97, ianuarie 2010, pagina 5296 De pe coperta acesteia aflam urmatoarele: “Culegerea de fata contine toate volumele de aforisme tiparite dar reeditate acum, cât si cele ce urmau sa vada lumina tiparului pâna la aceasta data.Este o editie de referinta a operei sapientiale ceriniene.Deschizând cartea aflam de pe prima pagina ce anume lucrari contine:"În aceasta culegere este publicata întreaga opera de aforisme scrise pâna la data bunului de tipar din octombrie 2009 de autor, însumând 7012 aforisme.Apar pentru prima oara operele de aforisme:Întelepciune,Patima,Iluzie si realitate cât si reeditarile revizuite:Revelatii 21 decembrie 2012,Nemurire si Învata sa mori.Toate operele de aforisme care au cunoscut si înainte lumina tiparului vor fi citate doar in actuala formula îmbunatatita a editiei de referinta. · În anul 2014 apare publicata întreaga opera aforistica a autorului de pîna atunci, sub titlul de Culegere de Întelepciune- Opere Complete de Aforisme- Editie de Referinta [35]] In limbile româna si engleza, respectiv, Wisdom Collection - Complete Works of Aphorisms - Reference Edition[36], culegere care contine un numar de 11486 de aforisme publicate anterior în 14 volume, incluse în respectiva publicatie. Aceasta lucrare, aparuta în anul 2014 în limbile româna ?i engleza, ce contine 14 volume de aforisme aparute înainte de anul 2014 ?i la alte edituri, a fost tradusa par?ial în anul 2020, ?i în limba bulgara de catre editura Sveta na Knigite.Astfel, Culegere de În?elepciune - Opere Complete de Aforisme- Editia de Referin?a, aparuta în anul 2014 este publicata în Bulgaria în anul 2020 de catre editura Sveta na Knigite sub titlul ????????? ?? ?????????. ???????? (Antologia de Intelepciune. Aforisme) de Sorin Cerin. Autorul ?i editorialistul bulgar Eleazar Harash, cunoscut publicului din întreaga lume datorita capacita?ilor sale extrasenzoriale, sus?ine despre Sorin Cerin, pe coperta acestei car?i [38], ca:"S-a nascut un în?elept cu sim?ul profunzimilor ?i adâncurilor.El este lumina României.Exista ceva în acest În?elept care lumineaza atât Întunericul, cât ?i Lumina.Sorin Cerin, este bucurie pentru inima, caldura pentru suflet ?i o cale pentru om, daca este în?eleasa. Sorin Cerin, este atins de Milostivirea lui Dumnezeu.Indiferent daca îl cunoa?tem sau nu, el straluce?te în sine.?tiam ca trebuie sa existe un mare În?elept în România. Au trecut anii ?i l-am descoperit.Daca soarele este ascuns de ceilal?i - a?a sa fie, daca este un soare limpede - a?a sa fie!", închei citatul din Eleazar Harash. · Fabrizio Caramagna unul dintre cei mai importan?i speciali?ti pe plan mondial din domeniul aforismului, declara despre Culegere de În?elepciune- Opere Complete de Aforisme - Edi?ie de Referin?a din anul 2014, scrisa de Sorin Cerin, ca este:"O opera monumentala ce scrie istoria aforismului. Sorin Cerin este considerat unul dintre cei mai importan?i scriitori de aforisme din lume. Este autorul monumentalei lucrari, care scrie în prezent istoria aforismului, intitulata Culegere de Intelepciune, ce include 11 486 de aforisme, structurate în 14 volume. Culegere de întelepciune este considerata una dintre cele mai extinse opere din domeniul aforistic, pâna în prezent." Aceasta apreciere a lui Fabrizio Caramagna a aparut în numarul 52-54, aprilie-iunie 2014 al revistei Destine literare din Montreal, Canada la pagina 33 [39] · Prof.univ.Dr.Ion Dodu Balan considera despre Sorin Cerin ca:" este un autor de studii filozofice pe teme îndraznete si ambitioase despre nemurire, efemeritate si eternitate, despre moarte, neant, aneant, credinta, dor, etc.În fata unei asemenea creatii suntem datori sa stabilim nuante, sa asezam specia în istoricul ei.Specia aceasta zisa sapientiala cunoaste o îndelungata traditie în literatura universala, de la Homer la Marc Aureliu, François de la Rochefoucauld, Baltazar Garcian, Arthur Schopenhauer si numerosi altii iar în literatura româna de la cronicarii secolelor XVII si XVIII, la Anton Pann, Constantin Negruzzi, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibraileanu,Lucian Blaga, George Calinescu pâna la Corneliu Vadim Tudor.Marele critic si istoric literar, Eugen Lovinescu, exprima odata parerea si sublinia „caracterul aforistic”, sapiential, ca una dintre particularitatile care fac originalitatea literaturii române, gasindu-i justificarea în legatura cu firea poporului român, iubitor de proverbe admirabile.Chiar daca a trait un timp în afara tarii, Sorin Cerin si-a purtat dupa cum ne spun aforismele sale – tara în suflet, fiindca vorba ilustrului poet Octavian Goga „ori unde mergem suntem acasa pentru ca pâna la urma toate drumurile se ispravesc în noi”.În aforismele lui Sorin Cerin descoperim experienta proprie a unui suflet sensibil si a unei minti lucide, dar si Welthanschaung-ul neamului din care face parte, exprimata într-o forma concentrata, densa.Sorin Cerin este un „moralist” cu o gândire si sensibilitate contemporana. Unele din aforismele sale concentrate ca energia într-un atom, sunt adevarate poeme într-un vers.Multe din formularile sale gnomice sânt expresia unei minti iscoditoare, a unei gândiri patrunzatoare, echilibrate, bazata pe observarea pertinenta a omului si a vietii, dar si pe o bogata informatie livresca.Astfel, el se încumeta sa defineasca nemurirea ca „eternitatea clipei” si recunoaste „libertatea destinului de a-si recunoaste propria sa moarte în fata eternitatii”, „clipa eterna a lui Dumnezeu care se oglindeste la infinit în Cunoastere, devenind trecatoare, deci Destin care este imaginea nemuririi”.”Nemurirea este pustiu doar pentru cei care nu iubesc”,”nemurirea este jocul de lumini al Fiintei cu Destinul pentru a întelege ambii importanta iubirii.Fireste literatura gnomica, sapientiala, e dificil de realizat, dar Sorin Cerin are resurse pentru a o realiza pentru cele mai mari exigente.A dovedit-o în capacitatea de a pune Absolutul în corelatie cu Adevarul, Speranta, Credinta, Pacatul, Minciuna, Iluzia, Desertaciunea, Destinul, Absurdul, Fericirea, etc.Un exemplu de corelare logica a astfel de notiuni si atribute ale Fiintei si Existentei, ni-l ofera aforismele despre Dor din volumul Revelatii 21 Decembrie 2012.Bogate si variate în continut si expresie, definitiile, judecatile de valoare asupra uneia dintre cele mai specifice stari sufletesti ale românului,”Dorul”, notiune greu traductibila în alte limbi, pentru ca e altceva decât saudode-le portughez, soledad-ul spaniol, spleen-ul englez, zeenzug-ul german, melancolie,francez.Fireste, mai este loc pentru îmbogatirea acestui capitol, dar ce s-a realizat este foarte bun. Iata câteva exemple care pot fi luate de „pars pro toto” pentru ambele carti: „Prin dor vom fi mereu împreuna loviti de aceleasi valuri ale Destinului ce vor sa ne desparta nemurirea de eternitatea lacrimii noastre”, „Dorul este cel care a dat întreaga eternitate la o parte pentru a se putea naste într-o zi ochii tai”,„Dorul este libertatea de a fi a iubirii”,„Dorul este focul care arde viata pregatind-o de moarte”.".(Acest fragment a aparut în Oglinda literara nr. 88 din anul 2009,Luceafarul românesc si Destine literare din Canada, numarul din aprilie - mai 2009). · Prof.univ.Dr. Adrian Dinu Rachieru afirma:"..putem, pensa, desigur formulari citabile, chiar memorabile.Viata de pilda, este "epopeea sufletului", viitorul ni se înfatiseaza ca "parintele mortii".În fine parasind "lumea tarânei" intram în spatiul virtual, în "eternitatea clipei" (ce ni s-a dat). · Prof. univ. dr. Florentin Smarandache, sublinia despre opera aforistica a lui Sorin Cerin, în revista Destine literare, nr. 39, pag. 92, iulie-octombrie 2016,[32] sub titlul, Un Expatriat ?i Repatriat Scriitor Român, ca, citam:"Am citit cu interes volumele de aforisme si de suflet ale scriitorului Sorin Cerin. Am afinitati deosebite pentru literatii care au cunoscut exilul, deci au fost în aceeasi situatie ca subsemnatul. Dupa mineriade, emigreaza în Statele Unite, unde locuieste câtiva ani, apoi revine în România. Domnul Cerin, nascut în anul 1963, la Baia Mare, a urmat studiile la Institutul de Limba si Cultura Italiana din Bucuresti. În prezent este membru de onoare al Asociatiei Canadiene a Scriitorilor Romani.A debutat cu poezie în anul 1986, iar în volum cu romanul Destin în anul 2003. În ultima perioada s-a dedicat aforismelor si meditatiilor filozofice (logica si fenomenologia coaxiologica).Multi critici au evidentiat valoarea scrierilorsale, pecum Adrian Dinu Rachieru (?formulari citabile?), Al. Florin Tene (?sensurile adânci ale revelatiilor?), Maria Ana Tupan (?amestecul paradoxal de disperare si energie?), Ion Vlad (?reflexivitatea e dominanta creatiei sale?), Cornel Moraru (?profet al neantului?), Theodor Codreanu:?Sorin Cerin este un gânditor aforistic paradoxist? –cu care subscriu din plin.În creatiile sale se simt reverberatii paradoxiste (?Ploi de foc?), pesimiste (=‘Nonsensul existentei?, ?Învata sa mori?), metaforice (?Zâmbetul este floarea sufletului?), logice(?Bineînteles ca si moartea dispare odata cu fiinta?).Unele aforisme sunt memorabile, transformând autorul lor într-un eseist important. Asteptam cu interes noile sale volume." · Prof.Dr. Ion Pachia-Tatomirescu sustine:"un volum de aforisme, Revelatii – 21 Decembrie 2012, paradoxiste în majoritatea lor, salvându-se printr-un „curcubeu“ în treizeci si sase de „culori-teme“ – un curcubeu propriu deci –, ca un steag fluturând în cerul, în privelistea Fiintei (luam sintagma în acceptiunea lui Platon, din Phaidros, 248-b), ori din înrazarita margine a Ei, pentru ca autorul, deopotriva poet, romancier si sofist, „parinte al coaxialismului“, sau lirosof, du-pa cum i-ar fi zis Vl. Streinu (pe vremea cercetarii operei lui Lucian Blaga), stie sa se exercite întru catharsis pe arcul-orizont al cunoas-terii metaforice din complementaritatea batrânei, vesnicei Câmpii a Adevarului" sau "Înstrunarea paradoxista a aforismelor lui Sorin Cerin într-un „curcubeu“ de treizeci si sase de „culori-teme“ – cum spuneam mai sus – încearca sa circumscrie „sacrei date“ de 21 decembrie 2012: absolutul («Absolutul Omului este numai Dumnezeul sau»), absurdul («Absurdul Creatiei este Lumea nascuta pentru a muri»), adevarul («Adevarul este zapada topita a Cunoasterii, din care rasare iluzia lumii»), amintirea («Amintirea este lacrima Destinului»), cunoasterea («Cunoasterea se limiteaza la a nu avea limite»), cuvântul («Cuvân-tul este esenta pacii pe care a facut-o Dumnezeu cu sine, realizând ca este lipsa din neant: dorul neantului»), destinul («Destinul este urma lasata de gândul lui Dumnezeu în lumea sufletului nostru»), deserta-ciunea («Desertaciunea renaste doar la maternitatea visului de a trai»), dorul («În dor sta întreaga esenta a lumii»), Divinitatea Suprema / Dumnezeu («Dumnezeu nu poate lipsi din sufletul unui om care iubeste fiindca iubirea este Dumnezeu»), existenta («Existenta se hraneste cu moartea pentru a naste viata»), fericirea («Fericirea este Fata Morgana a acestei lumi»), fiinta («Fiinta si Nefiinta sunt cele doua cai ale lui Dumnezeu, pe care le stim noi, din infinitatea de astfel de cai»), filosofia («Filosofia este desavârsirea frumusetii spiritului uman în fata existentei»), frumusetea («Frumusetea este poarta deschisa catre gratiile cerului»), gândul («Gândul a nascut lumea»), genialitatea («Genialitatea este floarea care rasare numai stropita cu apa perfectiunii») / geniul («Geniul întelege ca unica frumusete a lumii consta în iubire»), greseala («Greseala nu poate gresi niciodata»), haosul («Haosul este sensul fiintei fata de perfectiunea nefiintei»), iluzia («Iluzia este esenta regasirii în neant»), infinitul («Infinitul este gardianul întregii existente»), instinctul («Instinctul este simtirea de catre nefiinta a fiintei»), iubirea («Iubirea este unica arie a împlinirii din simfonia absurdului»), lumina («Lumina este marea revelatie a lui Dumnezeu fata de el însusi»), moartea («Moartea nu poate muri»), ochiul / ochii («În spatele ochilor se ascunde sufletul»), politica («Gunoaiele umanitatii îsi gasesc singure locul: sunt bogate!»), rautatea («Rautatea este dimensiunea de baza a umanului, în numele binefacerii sau al iubirii»), religia («Religia este speranta îndoctrinata»), Satan («Satan este cel mai mare deschizator de drumuri al omenirii»), sinuciderea («Societatea este structura sinuciderii colective cel mai adesea inconstiente sau foarte rar constiente»), speranta («Speranta este cel mai apropiat partener»), timpul («Timpul primeste moartea, trecând în amintire Destinul»), viata («Viata este naufragiul timpului pe tarmul mortii»), viitorul omenirii si 21 decembrie 2012 («Viitorul este legamântul facut de Dumnezeu cu viata» / «Începând cu 21 decembrie 2012, veti realiza ca moartea este vesnica viata curatita de murdariile acestei lumi»), si visul («Visu-i împlinirea nonsensului»)." · Al. Florin ?ene afirma despre volumul de aforisme intitulat Revela?ii ca: "recenta carte a scriitorului Sorin Cerin”Revelatii-21 Decembrie 2012”aparuta la editura PACO-2008,Bucuresti, cu o ” postfata” pe ultima coperta semnata de Al. Florin Tene, este structurata în 36 de secvente cuprinzând cuvinte asupra carora filozoful s-a aplecat, explicându-le si interpretându-le filozofic si chiar etimologic.Înainte de a plonja, prin interpretare, în sensurile adânci ale revelatiilor trebuie sa explicam ce înseamna acest cuvânt,ce sta la baza si etimologia lui.Cuvântul vine de la latinul revelatio, însemnând o dezvaluire, neasteptata descoperire a unui adevar ascuns,a unei taine,a unui talent.În conceptie religioasa însemnând o dezvaluire a vointei lui Dumnezeu, facuta unor persoane,în mod supranatural.Cartea are substanta filozofica,chiar daca reflectiile lui Sorin Cerin sunt cugetari, aforisme sau apoftegme,ordonate tematic si alfabetic,de fapt sunt adânci expresii ce exprima o substanta filozofica, uneori cu sens de previziune.Spuneam mai de mult ca sunt probleme pe care le poti întelege prin lecturi si lecturi prin care îti poti limpezii si întelege problemele. Cartea de fata face parte din a doua categorie, îmbogatind pe cititor cu suportul si întelepciunea unor meditatii profunde si originale.Sorin Cerin, prin aceasta carte, se înfatiseaza cititorilor sai cu un bagaj de cultura vasta si cu o referinta variata. Îmi dau seama ca îl are ca model pe Bergson, dar si pe existentialisti. Nu este departe de Goethe si-l cunoaste pe Socrate care spunea: Caci atunci întreaga vesnicie nu pare a fi altceva decât o singura noapte senina. De la acest punct pornesc Revelatiile autorului nostru. Iata ce frumos spune: Viata este epopeea sufletului printre clipele irosite ale eternitatii.Aceste cugetari sunt adevarate micropoeme si ele exprima sensuri, trairi, interpretari ce-l apropie de axiomele scolii ionice,principiile deveniri lui Heraclit: Destinul nu poate începe si nici sfârsi,fiind sinele începutului si sfârsitului. Autorul acestui volum de revelatii este un bun cunoscator al limbii române si exprima o logica, originala, a cuvintelor din care, uneori, izvoraste ilogicul sensurilor date de cuvinte sau din propozitiile formulate. El iubeste schemele filozofice cu depasirile limitelor cunoasterii, prin ontologic ajungând la gnosologic. Unde metafora,comparatia fara termenul de comparat, are rolul de pelerina de sub care autorul scoate mâna sa „vada“ daca ”ploua“ cu lumina. Si întradevar ploua cu lumina întelepciuni,fiindca autorul cunoaste faptul ca limba româna are posibilitatile infinitului în exprimare. Fericiti aceia care n-au ametit aplecându-se peste abisul ei." COAXIALISMUL – SISTEMUL FILOZOFIC AL LUI SORIN CERIN Coaxialismul este un sistem filozofic sustinut si dezvoltat de Sorin Cerin. Coaxialismul sustine implicit unicitatea Adevarului Absolut. În cadrul coaxialismului, fiecare factor creator reprezinta nu numai un numar pentru toti ceilalti factori creatori dar si un cuvânt prin care se defineste numarul respectiv, un înteles semantic, care formeaza “Limbajul Pur Universal”. Totalitatea cuvintelor “Limbajului Pur Universal” formeaza “Expresia Unica” a “Constiintei Universale”. Odata ce totul este definit printr-o raportare la continuumul infinit si Expresia Unica a Constiinstei Universale, va primi acest deziderat de continuitate de la continuitatea Limbajului Universal, ce defineste continuumul infinit aflat într-o continua ascensiune datorita functiei logice ce a survenit odata cu asimptotismul si tangentiabilitatea generând primul paralelism si odata cu acesta adevarul coaxiologic. Daca în fenomenologia lui Husserl logica omului devine o constiinta a limbajului universal, la Cerin aceasta este doar o simpla logica a omului si nicidecum logica coaxiologica, întrucât logica omului este bazata pe cunoastere iar cunoasterea la rândul ei este un simplu cuvânt matrice din infinitatea de astfel de cuvinte ale Limbajului Pur Universal, care privit ca unicitatea, ca întreg, determina Expresia Unica a Constiintei Universale si de aici adevarul unic care nu poate fi fragmentat. Cerin sustine ca atunci când s-au determinat etern si bineînteles infinit caractersiticile continuumului infinit calitatea pe care o are reperul negatiei este tocmai aceea de a anula asimptotismul continuumului infinit reperat astfel de catre Formele Intangibile fapt care defineste tangentiabilitatea ca opus al asimptotismului. Tangentiabilitatea este aceea care va deveni liantul dintre lipsa de început al asimptotismului si continuumul care va deveni continuumul infinit ca o eterna continuitate catre un nou si etern Limbaj Pur Universal. Astfel Limbajul Pur Universal definit ca finit se realizeaza prin intermediul tangentiabilitatii prin unirea datorata tangentiabilitatii a asimptotismului ca prima caracteristica a continuumului infinit cu structuralizarea acestui continuum infinit definita si prin Limbajul Pur Universal unde primeste valentele de continuitate, tocmai datorita tangentiabilitatii care uneste aceasta structuralizare cu functia asimptotica ce-i va da impulsul de continuitate. Dr.Henrieta Anisoara Serban , cercetator la Institutul de Filosofie al Academiei Romane, considera despre Coaxialismul, carte aparuta în anul 2007 unde Cerin sustine pentru prima oara principiile a ceea ce considera a fi coaxialism, ca: Aceasta carte reprezinta o contributie temerara la filosofia contemporana. Nefiind o simpla sinteza, lucrarea aduce o viziune originala despre adevar si iluzie, despre absolut si viata. “Ce suntem noi în afara de un vis nebun al unui înger complexat de Sine pierdut undeva în ierarhia numerologiei?” (p.5), se întreaba autorul declansând un captivant periplu filosofic, cu deschidere spre o filosofie a constiintei, contextualism si filosofia mintii, precum si catre critica reprezentationalismului si postmodernism. Lucrarea este structurata în unsprezece capitole. Capitolele pot fi interpretate în triade. Primele trei ar fi o introducere în aria tematica a coaxiologiei. Astfel, primul capitol trateaza “Scopul, Ierarhia, nasterea numerologiei si a Factorului Primordial UNU”, cel de-al doilea “Instinctul, Matricea, Ordinea si Dezordinea, Dogma”, al treilea “Starea de fapt, Cunoasterea Deschisa si Cunoasterea închisa, Coaxialismul si Coaxiologia”. Urmatoarea triada ar fi constituita din interpretarea a trei aspecte ale exemplaritatii umane, prin capitolele “Amprenta si Amprenta Karmica, Genialitatea”, “Iubirea sau Constiinta individuala a Omului” si “Constientizarea sau Cunoasterea în Coaxiologie”. Ultima triada, sa zicem, de factura semantica si hermeneutica, se preocupa de “Reflectii asupra filosofiei, Strainul din Om, Dimensiunea Vietii”, “Coaxiologia semantica” si “Adevarul semantic, Cunoasterea Semantica, Oglinda Semantica si Motivul Creatiei”. Capitolul al zecelea, “Ontologia Semantica, Neoontologia Semantica, Semantica Coaxiologica, Structuralizarea Semantica a Matricei Noastre”, valorifica ideile din arhitectonica filosofica precedenta. În fine, ultimul capitol ofera modelari matematice ale ideilor si conceptelor expuse în lucrare, precum si pentru relatiile dintre acestea. Într-o descendenta ideatica schopenhauriana, nietzscheana si wittgensteiniana, autorul enunta principiile a ceea ce el numeste “coaxialism”: 1. Unica filosofie adevarata este aceea care accepta ca Omul nu cunoaste Adevarul, deci implicit, nici filosofia; 2. Omul nu va cunoaste niciodata Adevarul Absolut si nici Cunoasterea Absoluta, întrucât întreaga lui existenta este axata pe Iluzia Vietii; 3. Orice sistem filosofic sau filosof care va pretinde ca spune Adevarul este un mincinos; 4. Coaxialismul este prin excelenta filosofia care NU pretinde ca spune Adevarul, dar care accepta aplicatii care sustin raportarea Iluziei Vietii la Adevar; 5. Esenta Adevarului consta în reflectarea acestuia la Elementele aparute înaintea sa, cum sunt cele ale Cunoasterii Deschise provenite din Starea de Fapt; 6. Coaxialismul accepta operarea cu opusii opusilor Existentei, cu sau fara a fi necesara raportarea la aceasta, determinând coaxiologia; 7. Fiecare Opus are la Infinit un alt Opus identic cu el; 8. Cu cât un Opus este mai departat, adica între el si elementul opozabil sunt intercalati un numar mai mare de opusi, cu atât similitudinile dintre acestia vor fi mai pronuntate, iar cu cât numarul opusilor intercalati între cele doua Elemente va fi mai mic, cu atât contrastele dintre acestia vor fi mai pronuntate; 9. Cum putem vorbi de Universe fara substrat în Existenta, putem vorbi de Cunoastere fara substrat în esenta, deci fara subiect; 10. Factorul va fi întotdeauna opusul infinitatii fata de care se va raporta ca finit, la fel cum Cunoasterea se raporteaza la necunoastere si Viata la Moarte.În acceptiune Coaxiala, Factorul va echivala cu Dumnezeu, Unicul Creator, dar si Întâmplator fata de lumile sale; 11. În lumile fiecarui Factor Creator si Unic Întâmplator se vor reflecta toti ceilalti Factori Creatori si Unic Întâmplatori, sub forma de numere, de la UNU, care este Factorul Primordial, pâna la un Infinit minus UNU de Factori Creatori si Unic Întâmplatori. (p.5-7) Desigur cineva s-ar putea întreba cum se sustine aceasta cuantica unitara? Dar a ridica la modul serios aceasta întrebare ar însemna sa nu întelegem ca aici este vorba despre niste modelari sugestive si nu despre surprinderea Adevarului Metafizic (ceea ce ar contrazice tocmai principiile coaxiologiei). Abundenta de majuscule si evidentieri din text vorbesc foarte probabil despre experienta americana a autorului, în acelasi timp evidentiind, cu o anumita ironie, setea pentru absolut, pentru perfectiune, pentru adevar si pentru idea pura a filosofiilor dintotdeauna. Astfel prin citatul urmator, putem în acelasi timp exemplifica observatia mentionata si putem clarifica o idee-columna a lucrarii în discutie: “Coaxiologia este filosofia ce poate determina mai în profunzime importanta Factorului (…) – care este si un numar, printre alte aspecte, n.m. – produs de Esenta unui Element al Starii de Fapt Matriceale, de Instinct. (…) Factorul va fi demiurgul care prin propria sa capacitate de constientizare va încadra în sine noi si noi Elemente ale Cunoasterii Închise evaluând, fara sa le cunoasca în amanunt, si Elementele Cunoasterii Deschise. (…) Omul este un astfel de Factor cu toate ca se afla la o scara ierarhica mult mai neînsemnata decât Marii Creatori”. (p.51-2) Autorul ne explica modul coaxial (în cele din urma, structuralist) de a privi lumea, ca amestec paradoxal de bine si rau, de divin si demonic, de uman si rational, ce da nastere Iluziei Vietii si este sustinut, printr-un feed-back, tocmai de aceasta Iluzie a Vietii. (p.53 sqq) “Nu stii ca numai în lacurile cu noroi în fund cresc nuferi?”, întreba, deja într-un mod “coaxial”, Lucian Blaga. Poezia filosofica eminesciana a iluziei vietii, ca un exemplu, în “Floare albastra” (un motiv romantic, dar si coaxial, care apare si în literatura germana la Novalis si la Leopardi), vorbeste despre mariajul paradoxal al infinitului cu dorintele, despre mariajul paradoxal dintre cunoasterea filosofica, care tinde spre absolut si cunoasterea terestra prin intermediul dragostei, tulburând inima omului, ca factor creator stimulat de iubire. Ca si în literatura sa, Sorin Cerin îmbina valorificarea filosofiei universale cu cea a marilor reusite filosofice românesti. Spre ilustrare, cititorul poate sa întrevada strabatând paginile cartii atât amprente din filosofia lui Schopenhauer – sa ne amintim de faptul ca omul ca subiect stiutor se cunoste pe sine ca subiect înzestrat cu vointa si nu poate deveni subiect pur al cunoasterii fara ca vointa sa dispara, pentru a elimina raportarea la ceea ce am putea dori în privinta sa, deoarece reprezentarea este marcata de dorinta, asa cum reiese din lucrarea sa Lumea ca vointa si reprezentare –, a lui Nietzsche – vezi spre exemplu ideea “Lumea aparenta este singura adevarata; lumea ‘reala’ este pur si simplu o minciuna”, din Amurgul idolilor, cap. 3, aforismul 2 – a lui Wittgenstein II – filosofia reprezinta (re)organizarea a ceea ce stim dintotdeauna, iar limbajul este o “activitate”, un “joc” în cadrul unor “forme de viata”, o suma de fenomene diferite, poate înrudite unele cu altele, dar în feluri foarte diferite. Cât despre “adevar” îi putem asocia urmatorul citat sugestiv din Philosophical Investigations, Oxford, 1953, 9, § 68: “taria firului nu sta în faptul ca o fibra merge de la un cap la altul, ci din suprapunerea a mai multe fibre”. În acelasi timp, ideea de factor creator care se “lupta” cu lumea prin efortul de a smulge adevaruri impartiale si din start paradoxale are ecouri puternice din filosofia misterului asa cum apare în opera lui Lucian Blaga. Comparatia cu Blaga nu se opreste aici, putându-se identifica magistrale de investigatie în directia cunoasterii luciferice-paradisiace si a cunoasterii închise-deschise, a matricei, a factorului creator etc. Lucrarea se remarca si prin valentele literare, printr-un limbaj filosofic cu o amprenta puternic personalizata si literara, nota distinctiva a unui debut filosofic interesant. Maxime celebre de Sorin Cerin · Doar muritorii cauta nemurirea fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta. · Zâmbetul este floarea sufletului. · Dumnezeu este sufletul pereche al întregii lumi. · Sa fim optimisti, iubirea mea cea mare, fiindca avem de partea noastra clipa si nu Destinul, fiindca avem eternitatea acestei clipe si nu timpul, fiindca ne avem pe noi, acum si aici, si nicaieri în urma clipei, fiindca va ninge cu timp, si aceasta urma va fi îngropata de stele cazatoare, devenind o amintire a unei lumi trecute. · Totul este desertaciune în afara de iubire. Razboaiele, structuralizarile sociale bolnave, mizeriile acestei lumi se datoreaza înstrainarii oamenilor de sinele lor care este Iubire si atât. · Bineînteles cã si moartea dispare odatã cu fiinta.

• | Author: Sorin Cerin
• | Publisher: Lulu.Com
• | Publication Date: Aug 06, 2019
• | Number of Pages: 446 pages
• | Language: Romanian
• | Binding: Paperback
• | ISBN-10: 0359836186
• | ISBN-13: 9780359836185